În perioada 21-25 august 2011, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” organizează, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Colocviul Internaţional „Geniu şi memorie colectivă. Creangă + Creangă”. Este al cincilea simpozion, din seria celor începute după înmormântarea, conform dorinţei testamentare, a Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta la Mănăstirea Putna. Tema acestui an a fost aleasă având în vederea împlinirea a 130 de ani de la publicarea „Amintirilor din copilărie”, de către Ion Creangă.
Duminică, 21 august, după participarea la Sfânta Liturghie, s-a slujit un Trisaghion pentru Maica Benedicta. După Te Deum-ul de binecuvântare a lucrărilor a avut loc şedinţa de deschidere. Au fost prezentate lucrări plastice semnate de Ion Vlad, Ion Vlasiu, Eugen Bouşcă, Geta Brătescu, Ilie Boca, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru, care au ilustrat de-a lungul vremii operele lui Creangă, evocate de acad. Dan Hăulică. A fost lansat volumul IV al revistei „Caietele de la Putna”, care reuneşte comunicările simpozionului din anul anterior. De asemenea, a fost prezentat filmul „Cântec pentru Ţara de Sus. Glasurile Putnei”, secvenţe din filmul „Un bulgăre de humă”, iar actorul Dorel Vişan a recitat monologul lui Luca Arbore de Mihai Eminescu.
Zile de 22 şi 23 august au fost rezervate comunicărilor. Între invitaţi se numără academicienii Eugen Simion, Alexandru Zub, Dan Hăulică şi Alexandrina Cernov, profesorii universitari Ştefan Afloroaei, Ilie Luceac, Ion Pop, Maria Şleahtiţchi, Cornel Ungureanu, Gheorghiţă Geană, Elvira Sorohan, Lucia Cifor, Sorin Lavric, alături de alte cadre didactice universitare şi cercetători din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Timişoara, Chişinău, Bălţi, Sibiu, Piatra Neamţ, Craiova, Oradea, Alba Iulia. În ziua de marţi, 23 august, a foat dezvelit bustul Mitropolitului Visarion Puiu, ctitor al Casei de Oaspeţi de la Mănăstirea Putna.
Miercuri a urmat o deplasare pe traseul Fălticeni, Humuleşti, Neamţ, Iaşi, locurile în care a trăit şi activat Ion Creangă. Închiderea simpozionului va avea loc la Mănăstirea Golia.
„Tensiunea dintre etic şi estetic un semn caracteristic al epocii nostre”
Prezent la Fălticeni, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, academicianul Dan Hăulică, a spus că „a ne regăsi pe locurile încărcate cu atâtea embleme ale creaţiei plastice, ale creaţiei literare, ale gândirii pe care le adună Fălticeniul este pentru noi un prilej fericit. Am propus ca primă ţintă a unui periplu care porneşte de la Putna unde desfăşurăm un colocviu aflat la aV-a ediţie, un colocviu adăpostit în ambianţa Mănăstirii sub semnul unei prezenţe tutelare care este aceea a doamnei Zoe Dumitrescu Buşulenga care şi-a ales drept loc de veci Mănăstirea Putna, ea devenind Monahia Benedicta”- a spus Dan Hăulică, academician, eseist literar, critic de artă roman, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
Pe urmele lui Creangă
„După această pornire am gândit că trebuie să mergem în spaţiu pe urmele lui Creangă, în acest intinerar care ne scoate din Ţara de Sus, ne duce spre Fălticeni, Tîrgu Neamţ, vom face încă o etapă a colocviului nostru la Mănăstirea Neamţului şi după aceea culminăm la Iaşi, chiar la Mănăstirea Golia care a fost admirabil restaurată. Acolo va fi închiderea propriu-zisă. Şi bineînţeles Fălticeniul ne întâmpină cu bogăţia sa de mărturii. Inevitabil noi am discutat mult despre Vasile Lovinescu în această dezbatere pentru că toată interpretarea sa ezoterică, care poate să pară fantastică dar care are incitaţii foarte interesante era la îndemână. Este oraşul Lovineştilor dar este şi oraşul lui Irimescu, ca să nu mai vorbesc despre profesorul Băcescu sau cei din secolul XIX, Nicu Gane, încât cred că este nu un gest convenţional, este o firească confruntare cu o vatră de creativitate în care s-a întâlnit pe aceeaşi stradă, aproape şi la aceeaşi gazdă, Creangă şi Sadoveanu. Este un mod prezent care poate să pară vag dar dimpotrivă ne concretizează admiraţiile într-o epocă în care se simte mai mult decât oricând nevoia pentru tineret de a se confrunta cu această datorie de reverenţă, de gratitudine faţă de cei care ne-au constituit un mare patrimoniu. Aceasta este averea noastră, nu o să biruim nici cu forţa economică a naţiei, nici cu puterea de a influenţa politica externă, dar în materie de cultură nu există limite şi aici poţi să aduci oricând o contribuţie fundamentală cum România a avut noroc să o facă prin Brâncuşi, de pildă. Aşa încât aceasta este o datorie stringentă şi dacă reuşim să-i fim fideli, dacă reuşim să-i fim la înălţime, la nivelul tuturor generaţiilor, cred că răspundem într-adevăr unei chemări”, a spus Dan Hăulică la Fălticeni. (Silviu Buculei)
