Home Cultură CU PLECĂCIUNE, BOIERI!

CU PLECĂCIUNE, BOIERI!

by Fălticeni Online
0 comment

O afirmaţie a lui Constantin Gane, autorul cunoscutelor Trecute vieţi de doamne şi domniţe ne-a reţinut atenţia cu decenii în urmă. Într-un număr din Magazin istoric, acesta mărturisea că tânărul V. Alecsandri fusese refuzat de o boieroaică ţinutaşă când ar fi candidat la mâna fetei acesteia. Acesta s-ar fi răzbunat imortalizând-o cu inteligenţă ludică în Chiriţa, care la rându-i, a contribuit la nemurirea acestui monarh neîncoronat al teatrului românesc. Boieroaica de provincie cu vise de a se „metaharisi evropeneşte” ar fi avut-o drept model pe Anastasia Grecianu.
Localizarea personajului are suport în istoria locală. Artur Gorovei în monografia Folticenii. Cercetări istorice asupra oraşului, 1938 şi Vasile Costăchescu în Istoria oraşului Fălticeni cu un scurt istoric al judeţului Baia, 1941 amintesc vechile familii boiereşti autohtone citându-l pe Dimitrie Cantemir. Pe Uliţa Sucevei era consemnată familia vornicului Gheorghe Grecianu (p. 131) care va deveni ispravnic în 1863 pentru scurtă vreme în timpul domniei lui Cuza (p. 308) continuând şi încheind şirul ispravnicilor: Alecu Drăguşanu, Dim. Cantacuzino, Alecu Botez Forăscu, Alecu Milo şi Nicolae Gane. Numele va fi consemnat şi în rândul proprietarilor megieşi cu Fălticenii, care aveau păduri: Dumitru Gh. Grecianu şi doctorul Al. Grecianu (p. 171). Moşia de la Valea Glodului alături de cea a boierilor Gane de la Pleşeşti a făcut obiect de istorie literară şi culturală.Moşia Bârzoieni, Chiriţa Bârzoi ot Bârzoieni, de asemeni.
Activă şi energică – „mucezâsem la Bârzoieni” – Chiriţa visează la „igheonomicon” vrând să devină isprăvniceasă cu „jăndari la poartă şi-n coadă”. Rădvanul – trăsura cea galbănă de pe vremea bejăniei când s-a căsătorit, a purtat-o, cu pocnete surugieşti având pe capră fecior boieresc, pe şleahul de altă dată de pe valea Şomuzului Mic, pe la rohatca dinspre Botoşeni unde a auzit cântecul din Piatra din casă, când spre Fălticeni unde era adeseori înscrisă în catastiful barierei – „mai anţărţ la iarmaroc la oblonul trăsurii” sau la bariera Păcurarilor – „să vii până la Ieş cale de două poşte… două zile şi două nopţi” cu dorinţa expresă „să mă fantaxăsc şi eu prin târg ca altele”. Chiriţa nu se mulţumeşte „a horăi boiereşte la moşie”. În etac visează la tualete, suarele şi baluri, la toate danţurile – „valţu, şi cotilonu, şi polca, şi mazurca, şi cadrilu… ne apucăm de gioc cum amurgeşte”. La Iaşi, la fteatru, îşi vede propria devenire: „are să se mânie foc cucoana Chiriţa… pentru că-i chiar piesa ei”… „bată-l concina pe auftor” care a surprins-o „bucăţică tăiată”… „aşa mi-a venit un paraxân (idee) că am ieşit din lozniţă” ( lojă ). Doar Guliţă ar putea-o răzbuna: „Doamne! De s-ar face mai mare să scrie şi el pesă de ftiatru… am să-l pun să toarne o pesă aftorului… de ştii? Să se sature” De altfel, Guliţă va deveni „flăcău de băiat în Senat. Cenuşer” (conţopist). Pe la 1850 când începe ciclul Chiriţelor, ascensiunea de isprăvniceasă sau baroneasă era doar visul. Alecsandri nu a rămas la un caz, ci l-a generalizat impunând arhetipul. „Una-i Chiriţa pe lume!”
Buna dispoziţie este contaminantă pentru că Chiriţele sunt scrise cu miez şi umor. Replicile sunt memorabile: „fiţi mai îmbobocite”; „am codălghit-o” ( încurcat-o); „iar începi să faci litopisiţu”; „ te deranjarisesc”; „mă flatarişâşte”, „protestaruiesc în numele hristoitiei”; „un bal fără slujitori la scară şi-n tindă, n-are ifos, n-are ighemonicon”; „mi-am comendat tualete”; „ ce-s marghioliile aiste?… acuş învie”.
Interpretările sunt memorabile de la travestiurile lui Matei Milo şi Miluţă Gheorghiu până la muzicalurile lui Tudor Chirilă. Dar mai presus de acestea, autentica Chiriţă interpretată de Draga Olteanu Matei după propriul scenariu în regia lui Mircea Drăgan într-o distribuţie aleasă „cu frăţească dragoste”: Dem Rădulescu, Ştefan Tapalagă, Ileana Stana Ionescu, Cezară Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Teofil Vâlcu, Dionisie Vitcu. Nemuritoarea Chiriţă cu mantilă, drituri şi pasportu.
Cu dritu de a onora teatru românesc, scena şi ecranul românesc şi acest colţ de lume din care ne salută în Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret „Grigore Vasiliu Birlic” Doamna Draga Olteanu Matei, Cu plecăciune, boieri!
Mioara Gafencu

You may also like

Fălticeni Online

Știri locale, regionale și naționale. Evenimente culturale și sportive. Foto și video reportaje.

Rulează videoul

Ultimele postări

@2022 – All Right Reserved. Fălticeni Online

%d blogeri au apreciat:
98450705