Marele geniu a văzut lumina zilei în Croaţia, la Smiljan, pe coasta Adriaticii, în 1856. Tatăl era preot ortodox. Mama vorbea, între alte limbi, şi vlaha sau istroromâna. Henri Coandă îl considera român din Banatul sârbesc incluzându-l în patrimoniul spiritual autohton. Deschizător de drumuri în multe domenii, s-a afirmat ca „un călător în căutarea sfântului Graal”.
Fizician, atras de fizica teoretică şi de cea nucleară, inventator, inginer mecanic şi electrotehnic, Tesla a onorat prin contribuţii în domenii vaste: electricitate, curenţi de înaltă frecvenţă, sistem de curent alternativ bifazic, câmp magnetic rotitor, robotică, balistică.
Inventica a fost pasiunea vieţii sale pe care a patentat-o strălucit concurând cu Edison. Este celebru „războiul curenţilor” privitor la transmiterea de la distanţă a curentului alternativ faţă de curentul continuu care era susţinut de Edison. Minte genială şi iluminată, a documentat şi a obţinut licenţe pentru sistemele de curent alternativ, puterea electrică, motorul de curent alternativ, determinând a doua revoluţie industrială. Circuitele de înalt voltaj, motorul de inducţie, bobina Tesla, toate au primit de asemeni licenţă, fiind brevetate.
Geniala sa minte a conceput planul de a electrifica Terra utilizând free energy (energia gratuită) ca şi planul transmisiei energiei electrice fără fir, direct din atmosfera Pământului, gratiut, pentru a fi utilizată pretutindeni. „Energia electrică este omniprezentă în cantităţi nelimitate şi poate propulsa toate maşinile din lume fără utilizarea petrolului, cărbunelui, gazului metan sau a oricărui alt combustibil” Normal ca lumea magnaţilor să se fi simţit concurată de gândirea lui Tesla şi să-l fi considerat adversar. Nu poate fi neglijată nici tehnologia militară legată de „Raza morţii” sau straniul experiment Philadelphya, psihotronică sau cercetarea spaţiului cosmic, FBI păstrând secretă moştenirea „vrăjitorului” care gândea responsabil că „pacea nu poate veni decât ca o consecinţă a iluminării umanităţii”.
De asemeni, Turnul Wardenclyffe este dovada minţii sale geniale. Edison, Marconi sau Einstein s-au folosit de ideile şi pragmatismul său. În tehnologia electrică modernă a găsit căile de transport a curentului alternativ, a iluminatului cu lămpi fluorescente şi neon, a telegrafului fără fir, a comandei de la distanţă ,precum şi a turbinelor gigantice care au valorificat puterea cascadei Niagara. A gândit tehnologii de transmisie fără fir (wiriless) şi telecomanda.Nici radioul, roboţii şi radarul nu ar fi evoluat fără contribuţia sa.
Partener cu J. P. Morgan, a neglijat adesea avantajele materiale de pe urma invenţiilor ,afirmând că „dacă fabricanţii l-ar fi plătit cu 25 de cenţi pentru fiecare motor, ar fi fost un om bogat”. Oricum, iubitorul de porumbei, a avut bogăţia renumelui şi a recunoaşterii pe continentul american şi în lume.
A decedat în 1943, revenind acasă prin tot ansamblul inventicii şi tehnologiilor în muzeul din Belgrad ce-i poatră numele. A fost o minte genială care şi-a depăşit epoca sa şi chiar epoca noastră. Ca şi în cazul ziaristului american O’Neil. exprim „acelaşi omagiu infinitezimal adus măteţiei inventatorului: Bobinele tale cu miezul oscilând/ au trimis valuri prin pământ”.
Şi să nu uităm: unitatea de măsură a inducţiei magnetice în Sistemul Internaţional îi poartă numele.
Sorin Gafencu,
Colegiul Naţional „Nicu Gane”
