„Sana bună, fălticeneni”! Ne-a urat preşedintele Congresului.
„Să fie cu bine, cu fericire şi într-un ceas bun”!… „Congresul este o îmbinare de artă, cultură, medicină, ştiinţă. O hartă a inovării” − a întărit ideea Preşedintele de Onoare al evenimentului, domnul profesor universitar doctor Eliot Sorel.
La Fălticeni, în miez de toamnă aurie şi-n parfum de mere coapte s-au reîntors în perioada 19-21 octombrie fălticeneni şi gănişti alături de alte personalităţi din lumea academică şi universitară pentru a dezbate o problemă de stringentă actualitate: alimentaţia şi noile politici de sănătate.
Reprezentantul Şcolii de Medicină GWU şi a Şcolii de Sănătate Publică din Wahington D.C., Eliot Sorel, a revenit a doua oară în acest an în urbe zâmbind amintirii grămezilor de mere din anii şcolarităţii. Cu aceleaşi trăiri a poposit în bazinul pomicol şi domnul profesor doctor Vasile Astărăstoaie, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. Gănist prin amintirile copilăriei şi a evocărilor auzite de la tatăl său, absolvent la „Nicu Gane”, a unui timp plin de poezie, domnul profesor universitar doctor Petru Filip, vicepreşedinte al Senatului României, completează trioul gănist la care se adaugă Găniştii din comitetul local de organizare − Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu, vicepreşedintele Comitetului judeţean, Cătălin Coman, primarul de Fălticeni, Gheorghe Aldea, viceprimarul, precum şi doctorii Mihaela Coman şi Maria Tomescu, toţi absolvenţi de şcoală gănistă.
Adunaţi sub semnul mărului catalizator, laolaltă, toţi vibrează la unison. Congresiştii readuc în prim plan personalitatea lui Eliot Sorel − un american de origine română, un inventiv, un agitat, un căutător − precum şi cartea de vizită a lui Vasile Astărostoaie, un erudit tenace cu talent organizator cu o carieră universitară strălucită .
Preşedintele de onoare al Congresului SANABUNA a adus la Fălticeni elita lumii academice având ca actor principal Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” al cărui rector este academicianul Ion Sinescu.
Gaudeamus igitur în interpretarea coralei studenţilor
Preşedintele Congresului Florian Popa din Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor precum şi celelalte somităţi ale lumii medicale şi ale domeniilor conexe au adus în discuţie varii probleme ca multiplicatori sau creatori de mesaj accentuând rolul politicilor publice în conştientizarea stării de sănătate fără de care nu este posibilă buna stare şi bunăstarea. Ideea că starea de sănătate duce la creşterea speranţei de viaţă cu un an ceea ce ar aduce, implicit, creşterea PIB cu 5%, vorbeşte de la sine de priorităţile de rangul întâi: educaţia şi sănătatea. Or, politica de prevenţie în menţinerea stării de sănătate, reduce costurile. De aici, o cultură a mâncării sănătoase plus câteva atenţionări:
– hipertehnologizarea transformă bolnavul din subiect în obiect, deci atenţie la anamneză!
– „societatea în care trăim tinde să zeifice banul şi să reifice omul” ( I. P. Culianu);
– abordarea unor politici publice în sănătate pentru a combate dimensiunea nonetică;
– atenţie la codul etic al firmelor de medicamente („nu pune inima într-o afacere, ci afacerea în inima ta”);
– partidul consumatorilor suntem noi, deci folosirea de produse naturale, bio, ecobio;
– schimbarea comportamentului mental în consumul alimentelor (suntem ceea ce mâncăm; mănâncă bine ca să fii sănătos);
– crearea catedrei de marketing alimentar;
– îmbunătăţirea serviciilor educaţionale.
Concluzii:
– o nouă gândire axată pe Sănătate, − Alimentaţie − Fitness − Bunastare, SANABUNA (Health, Nutrition, Fitness and Wellbeing);
– un nou comportament bazat pe comunicare inter şi transdisciplinară;
– economia alimentară e ca un câmp de luptă, unităţile strategice au un cuvânt de spus (nu eşti pe raft, nu exişti), dar decidenţii aleg;
– sunt probleme complexe şi complicate cu toate că „poporul trăieşte prin vâna sa genetică”. Alimentul poate aduce energie sau boală. Pledăm pentru o stare de sănătate fizică, psihică şi socială valabilă la orice vârstă;
-sustenabilitate prin politica participativă care aduce cu sine dezvoltarea durabilă;
– contabilizarea rezultatelor şi feedback-ul lucrărilor;
– plan de acţiuni concrete, un program stenic: „Fruntea sus”!
Ceea ce ne dă de gândit şi ne obligă la a acţiona în demersul educaţional.
Sorin Gafencu
