Fălticeni. Un oraş unde istoria este la tot pasul, care te striveşte parcă cu „Galeria oamenilor de seamă”, te încântă cu Muzeul „Ion Irimescu” şi te întâmpină cu „Grănicerul de veghe”, şi-a cinstit din totdeauna eroii. O astfel de iniţiativă care se înscrie într-o veche tradiţie a locului, a avut loc şi în anul 1990.
Dintre cele mai recente monumente ridicate pentru nemurirea celor care şi-au jertfit bunul cel mai de preţ pentru ţară – viaţa – este şi „Monumentul Tuturor Eroilor” din Fălticeni, opera cunoscutului pictor Gabrel Baban. Monumentul este închinat tuturor eroilor din Fălticeni, contrar celor afirmate în general, şi anume că monumentul ar fi dedicat numai eroilor Revoluţiei române din decembrie 1989.
Ansamblul arhitectural este, aşadar, după cum afirmă şi autorul Gabrel Baban, un omagiu adus tuturor eroilor care au murit pentru patrie în timpul diferitelor conflicte armate în care ţara noastră a făcut parte.
Iniţiativa realizării unui astfel de monument a venit din partea tinerei administraţii a Primăriei din Fălticeni la începutul anului 1990, condusă de primarul Constantin Bulaicon și sprijinit de Consiliul Orăşenesc al Frontului Salvării Naţionale.
În acest scop, aceasta a organizat un concurs de creaţie, decizie aflată în totalitate sub impresia momentelor dramatice ale zilelor Revoluţiei române din decembrie 1989.
La acest concurs, recompensat cu o sumă modestă de bani, au fost prezentate mai multe proiecte, dintre care s-au remarcat cele susţinute de profesorul Gabrel Baban şi de autodidactul Mihai Emanoil Agapi (autorul frescelor de la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”). În urma jurizării care a avut loc la sediul Primăriei Fălticeni a fost declarată câştigătoare lucrarea pictorului Gabrel Baban. Tot în acest moment s-a stabilit şi responsabilul de executare a monumentului în persoana inginerului Iacob, de la întreprinderea de construcţii din localitate.
În scopul de a scoate în evidenţă importanţa acestuia pentru comunitatea locală cât şi pentru a fi în măsură să apreciem eforturile depuse de toţi factorii implicaţi în finalizarea monumentului, aducem în prim plan câteva date tehnice sugestive precum: fundaţia de beton cu armătură de fier de aproximativ 20 metri cubi, placa din beton şi fier pe care s-a construit monumentul şi care este un paralelipiped dreptunghic cu o lungime de aproape 4 metri.
Cel de-al doilea paralelipiped dreptunghic bine proporţionat, faţă de primul şi este ridicat pe acesta.
Asimetria plăcilor este intenţionată şi este uşor vizibilă din părţile laterale ale monumentului.
Cele trei coloane sunt fixate pe cel de-al doilea paralelipiped cu o deviaţie spre dreapta de la axul central de 0,08m.
Placa în formă de trapez isoscel orientată spre fostul magazin „Casa Cărţi” are fixată cu ajutorul unor cârlige metalice o placă gravată din marmură albă. Pe această placă este săpat un citat din opera poetului naţional Mihai Eminescu: ”Martirul, eroul şi înţeleptul sunt trei forme ale aceleiaşi substanţe: adevărul”.
Textul a fost sugerat artistului Baban de prietenul şi colegul său, profesorul Sturzu Nicolae, care a intenţionat ca citatul să însumeze istoria oraşului Fălticeni şi faptul că aici a existat o unitate militară puternică, plină de glorie, care a luptat cu vitejie la Griviţa, Oituz, Măgura Caşin, Tisa, Cotul Donului, Iaşi.
Potrivit celor afirmate de pictorul Baban, acesta a vrut să reprezinte cu ajutorul celor două plăci trapezoidale baza unei piramide. Aşa după cum se cunoaşte, piramida reprezintă stabilitatea, echilibrul şi armonia. Datorită cunoştinţelor superioare de matematică necesare realizării acesteia, monumentul astfel realizat accentuează perfecţiunea absolută. Baza piramidei simbolizează în cazul nostru masele largi de eroi, care prin sacrificiul lor au consolidat România de astăzi. Totodată putem afirmă că cele două plăci trapezoidale împreună cu textele săpate în ele sunt adevărate pagini din Cartea Neamului, unde fiecare erou al poporului român îşi găseşte un loc aparte.
Dacă interpretăm întregul ansamblu arhitectural sub semnul celor trei valori eminesciene: martirul, eroul şi înţeleptul, găsim poate şi altă motivaţie a artistului cu privire la alegerea celor trei coloane în formă de cruce latină. Faptul că acestea sunt inegale dau impresia dintr-o perspectivă îndepărtată a unei figuri geometrice plane, reprezentată de o cruce mare sau a unui impunător trident salvator, sau dacă va fi nevoie distrugător, autorul inspirându-se în realizarea întregului monument din simbolistica troiţelor tradiţionale româneşti, adevărate coloane ale cerului, semne creştine ale alegerii căii spre Marele Necunoscut.
Cea de-a doua placă tot în formă de trapez isoscel orientată de data aceasta spre intrarea în oraşul Fălticeni are, de asemenea, fixată prin aceeaşi tehnică o placă de marmură albă cu inscripţia „GLORIE EROILOR”.
Cele două feţe ale monumentului sunt în general foarte asemănătoare, dar asimetrice, astfel tehnica aplicată surprinzând intenţia autorului de a rupe monotonia.
Mijlocul monumentului din care se înalţă spre cer cele trei coloane având prin decupaj stilizat trei cruci, este înalt de aproximativ 11 metri. Realizarea celor trei cruci prin tehnica decupajului şi aprofundarea acelui spaţiu gol simbolizează în viziunea artistului momentul învierii şi speranţele legate de viaţa veşnică.
Cele trei coloane sunt de asemenea asimetrice, cu toate că artistul nu şi-a dorit acest lucru.
Cifra 3, regăsită des în dimensiunile elementelor ce compun „Monumentul Tuturor Eroilor din Fălticeni”, se referă fără îndoială la faptul că Dumnezeu este unul existent în trei persoane distincte, care acţionează în unitate perfectă şi au aceeaşi substanţă: Domnul Dumnezeu care există ca Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt. Totodată aceeaşi reprezentare poate sugera îmbrăţişarea celor trei virtuţi creştine din sufletul eroilor: jertfa, iubirea şi speranţa.
Poziţionare monumentului în locaţia actuală cât şi dimensiunile sale, sunt bine alese, încadrându-se corespunzător în peisajul urban al zonei întreaga realizare fiind de altfel una reuşită, aşa după cum poate aprecia orice trecător.
Prezent la inaugurarea şi sfinţirea monumentului la 15 martie 1990, maestrul Ion Irimescu a avut numai cuvinte de laudă la adresa pictorului şi profesorului Gabrel Baban.
Reabilitarea monumentului din 2014, a fost de bun augur, culoarea alb aleasă şi în care a fost zugrăvit în totalitate, contrastează foarte bine cu clădirile din jurul său, făcând monumentul uşor vizibil şi scoţându-i în evidenţă toate detaliile.
Acum când se împlineşte un sfert de secol de la ridicarea acestui Monument al tuturor eroilor din Fălticeni, apreciem încă o dată efortul celor din 1990, care, în chiar primele lor obiective după instaurarea regimului democratic în ţara noastră, s-au gândit să imortalizeze pentru eternitate sacrificiul necondiţionat al înaintaşilor, pentru o Românie demnă, liberă, democratică şi fără comunism.
Totodată, susţinem că astfel de iniţiative nu trebuie să fie singulare, iar administraţia locală de acum poate şi are chiar datoria să continue această frumoasă tradiţie, să omagieze prin monumente, busturi, plăci comemorative, troiţe, personalităţile şi marile evenimente care au marcat viaţa oraşului Fălticeni şi a României.
Ilie Nuțu
