Gheorghe Cardaș s-a născut pe data de 1 aprilie 1899, la Drăgușeni. Tatăl său (Gheorghe Cardaș) cobora dintr-o veche familie de răzeși, iar mama, dintr-o familie nobilă spaniolă (Komando), era licențiată în litere și absolventă a Conservatorului de muzică din Viena.
Gheorghe Cardaș a urmat cursurile primare la Topile (județul Iași), Siliștea (județul Suceava) și Drăgușeni.
Studiile secundare le-a început la Gimnaziul Alecu Donici din Fălticeni (1913 – 1915), le continuă apoi la București și le încheie la Liceul Roman Vodă din Roman, în 1921. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București unde, în 1926, își ia doctoratul în istoria literaturii române.
În 1927 își dă doctoratul în literatură comparată, la Sorbona.
A funcționat la Biblioteca Academiei, ca profesor secundar la București, cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei.
A fost deținut politic la Jilava și Gherla, între 1958 – 1964.
A debutat în 1916, în revista Ion Creangă din Bârlad, în tradiție fălticeneană, cu texte colclorice. În culegerea “Cântece populare moldovenești” (1926), a strâns 231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri din repertoriul lu Năstasă Crețu din Drăgușeni.
A fost redactor la “Mișcarea literară” (1924-1925), cronicar literar la “Cugetul românesc”, a avut rubrici săptămânale la “Universul literar” și “Adevărul literar și artistic”, redactor la “Albina” . A mai colaborat la: “Șeyătoarea”, “Vestitorul satelor”, “Junimea literară”, “Făt Frumos” (Suceava), “Revista aromânească”, “Convorbiri literare”.
S-a stins din viață pe 19 aprilie 1983, la București.
Din opera literară:
Ion Budai – Deleanu, Țiganiada, ed. critică, 1925;
Ion Budai-Deleanu, Trei viteji, ed. critică, 1928;
Ion Budai-Deleanu, opera și viața lui, 1928;
Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi I, 1928;
Tratat de bibliografie, 1931;
Studii și documente literare I, 1928,
Poeții și prozatorii Basarabiei până la Unire, 1937;
Poezia românească, 1-2, 1937;
Istoria literaturii românești, 1939;
Ion Creangă, Povești, 1939;
Viața lui Mihai Eminescu, 1934;
Cântece populare sârbești, traduceri în românește – Prefață, ediție îngrijită și note, 1977.
Sursa: “Cartea Fălticenilor de la A la Z”, autor Cătălin Ciolca.
Sursa foto: “Un album al viselor frumoase”, Eugen Dimitriu.
