Biserica monument istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Buciumeni - 14 februarie 2024
La 16 februarie 2024, Fălticeniul sărbătoreşte 600 de ani de atestare documentară a satului Buciumeni. Un eveniment organizat de Mănăstirea Sfântul Gheorghe Buciumeni în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Protopopiatul Fălticeni și Primăria Fălticeni.
Jubileul 600 de ani de atestare documentară – 16 februarie 2024
Sfânta Liturghie
Pomenirea ctitorilor la Biserica monument istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Program Artistic. Încântare și bucurie oferite de copii prin interpretarea cântecelor patriotice și religioase.
Simpozion: Descoperă tainele istoriei naționale și locale! Prezentare a copiei zapisului domnitorului Alexandru cel Bun și traducerea lui. Referate despre domnitorul Alexandru cel Bun. Proiecția filmului „Alexandru cel Bun – Alexandru cel Nou…”
Pomenirea ctitorilor la masa de obște.
Istorie și contribuție la formarea Fălticeniului
Orașul Fălticeni s-a format prin contopirea treptată a satelor de pe Șomuz, iar satul Buciumeni joacă un rol esențial în această evoluție. Încă din 1424, la inițiativa domnitorului Alexandru cel Bun, satul Buciumeni este întărit preotului Iuga și fratelui său, Nan, marcând astfel începutul unei prezențe istorice în zonă.
Biserica monument Sfântul Gheorghe din Buciumeni, una dintre cele mai vechi biserici din zonă, are o existență ce coincinde cu istoria satului.
Buciumeni a avut o semnificație aparte, numele său derivând de la semnalele din bucium transmise pentru a fi auzite la reședința domnească Baia. Acest sat a fost întotdeauna un element definitoriu al Fălticeniului, aducând cu sine nu doar istorie, ci și tradiție și identitate.
† Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru <vo>ievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea, noi, văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat, în ţara noastră, un sat, lângă Baia, anume Buciumeni, ca să-i fie uric, cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi fratelui său, Nan, şi copiilor lui, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, neclintit niciodată, în veci.
<Iar> hotarul acestui sat să fie începând de la movila <care> este pe deal, pe drum la vale până la stejarul cel gros, şi de la stejar până la pârâu, şi din pârâu la capătul tufişului, şi de la capătul tufişului până la drumul ce merge de la Stan până la Baia, apoi, pe drum, până la pârâul ce merge la Radeşani lângă Stăniga, apoi cade mai sus în alt pârâu, de acolo la stejarul ce este la drum de acolo, în sus pe pârâu, de la un stejar la alt stejar, iar de acolo la salcie, şi de acolo înapoi, pe drumul care merge la Baia, până la hotarul Băii, de acolo pe câmp, <până la> hotarul lui Dra<go > ş, şi de acolo înapoi, la dumbravă la movila cea mare. Acesta îi este tot hotarul.
Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului Alexandru voiev<o>d, şi credinţa iubitului fiu al domniei mele, Iliaş voievod, şi credinţa tuturor copiilor noştri şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Mihail a copiilor lui, credinţa panului Grinco, şi a copiilor lui, credinţa panului Ion, vornic de Suceava < şi > a copiilor lui, credinţa panului Negrea, credinţa panului Vâlcea, credinţa panului Giurgiu şi a copiilor lui, credinţa panului Neteac < şi > a copiilor lui, credinţa panului Dragoş şi a copiilor lui, credinţa pa <nului > Iliaş şi a copiilor lui, credinţa panului Isaia < şi > a copiilor lui, credinţa panului Mihail Popşa şi a copiilor lui, <credinţa > panului Dan ceaşnicul şi a copiilor lui, credinţa <panului > Ivan Detco şi a copiilor lui, <credinţa panului Domoncuş stolnic şi a copiilor lui şi > credinţa tuturor boierilor noştri şi mari şi mici.
Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, sau din copii nooştri sau din neamul nostru <sau > pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie, acela să nu le clintească dania noastră,ci să le-o întărească, < şi > să le împuternicească pentru că i-am dat pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă.
Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, Neagoe gramatic, să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.
La Suceava, în anul 6932 <1424 > februarie 16.
Pecete atârnată cu legenda †ПЕЧАТЬ Їѡ ОЛЕЗАНДРА *ВОЕ* ДЪ * Г(ОСПОДИ) ЗЕМЛЬ МОЛДАВСКОІ
Dezvoltare și transformare
Satele precum Buciumeni, Tâmpești și Oprișeni au devenit parte integrantă a Fălticeniului abia în 1923, păstrându-și identitatea distinctă. Însă, până în 1968, acestea au evoluat în cartiere sau străzi. De-a lungul secolelor, această evoluție a adus schimbări, dar identitatea și contribuția lor la istoria localității rămân neclintite.
În acele vremuri îndepărtate, școlile de lângă bisericile precum Buciumeni erau locurile unde deprinderile de scris, citit și socotit prindeau rădăcini. Astfel, educația avea un puternic caracter religios, și din aceste școli se recrutau viitorii preoți și dascăli bisericești. Aici începeau să se contureze bazele educației în comunitate, ceea ce ne aduce în prezent, unde această moștenire culturală este încă vie.
Mănăstirea Sfântul Gheorghe Buciumeni: Un centru de spiritualitate
În 2005, Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Buciumeni a adăugat un nou capitol în istoria aşezării prin sfințirea noii biserici cu hramul „Buna Vestire” și „Sfântul Ierarh Alexandru”. Acesta a fost un demers al comunității de a consolida rădăcinile spirituale și culturale.
Aniversarea a 600 de ani de atestare a satului Buciumeni aduce în prim-plan nu doar o istorie bogată, ci și o contribuție esențială la formarea și evoluția orașului Fălticeni. Evenimentele planificate pentru 16 februarie 2024 vor sărbători această moștenire.
