Există un Fălticeni pe care îl descoperim uneori în paginile îngălbenite ale ziarelor interbelice. Un oraș al studenților trimiși la Iași cu speranțe mari, al familiilor respectate, al seratelor literare și al conversațiilor purtate cu politețe și emoție sinceră.
Interviul cu Marioara Cazaban, „Miss Moldova”, publicat în revista „Realitatea ilustrată” (numărul 19 din 4 mai 1929) spune mai mult decât povestea unui concurs de frumusețe. Vorbește despre un tip de eleganță aproape dispărută. Frumusețea nu era redusă la aparență, ci completată de lecturi, pian, cultură generală și bun-simț. Tânăra din Fălticeni citea Stefan Zweig și Sadoveanu, studia la Conservator și visa să-și cunoască mai întâi propria țară înainte de a călători în străinătate.
În câteva fraze simple, presa vremii surprinde spiritul unei epoci în care Fălticeniul era un adevărat centru cultural al Moldovei. Orașul dădea profesori, scriitori, artiști și tinere educate care purtau cu ele, la Iași sau București, rafinamentul discret al provinciei moldave.
Astăzi, peste aproape un secol, cuvintele Marioarei Cazaban păstrează farmecul unei Românii calme și luminoase, în care cineva putea spune fără ironie: „Sunt o romantică”.
„Sunt romantică!” – interviu cu „Miss Moldova”, dra Marioara Cazaban
„MISS MOLDOVA” își adecvează foarte bine atitudinea generală în ceea ce cuprinzător exprimă adjectivul: „cuminte”.
De aceea n-o vezi zglobie trecând în promenadă la orele consacrate, după cum n-o poți întâlni la seratele și reuniunile unde obișnuit fetele noastre își caută sursa de distracții.
D-șoara Marioara Cazaban este un exemplu frumos de studentă harnică, cheltuind energia și timpul liber în lecturi și studii. Ea confirmă astfel un specific intelectual, care în genere aparține sufletului moldovenesc și care desigur nu-i poate decât completa cu succes darul frumuseții.
„MISS MOLDOVA” este sinceră și comunicativă. Gestul ei, sfios și tânăr; graiul ei, melodios și cald; privirea limpede și îmbietoare. D-șoara Cazaban întrunește astfel o colecție de calități morale care, chiar dacă ar fi fost lipsită de farmecul fizic, i-ar fi dat totuși dreptul de a fi o reprezentantă a generației ei.
Pe „Miss Moldova” am găsit-o în locuința ei din str. Păcurari, într-un interior simplu și ospitalier, zâmbind parcă de mulțumire privirii. N-a fost nevoie de nici un protocol, de nici o introducere formalistă, pentru ca imediat convorbirea noastră să pornească volubil, d-șoara Cazaban relatându-mi câteva:
DATE BIOGRAFICE
„Miss Moldova” este originară din Fălticeni unde s-a născut la 28 Noembrie 1909 și face parte din familia Cazaban, înrudită cu familia Șuțu din Iași.
Când a părăsit Fălticenii spre a-și urma studiile la facultatea de litere a Universității ieșene, d-ra Cazaban n-a visat că va avea un succes atât de mare.
DESPRE CONCURSUL DE FRUMUSEȚE
„Concursul Realității Ilustrate” – spune „MISS MOLDOVA” – a fost foarte bine organizat, întrecând chiar toate așteptările.
Cu ocazia acestui concurs am constatat că România are fete frumoase; din toate părțile țării s-au adunat în Capitală, un adevărat colier de perle, care de care mai frumoase, mai atrăgătoare.
Frumusețile fiecărei regiuni au ceva specific: muntencele au o frumusețe îndrăzneață, aproape rafinată; ardelencele și bucovinencele posedă o frumusețe voinică dar rece; basarabencele sunt mai banale, iar frumusețea moldovenească este blajină, timidă chiar, și limpede ca o doină.
„Idealul unei reușite la concursurile de frumusețe este să faci cinematograf. Ei bine, eu nu găsesc în aceasta un ideal.”
– ?
– „Idealul meu vi-l voi spune după ce voi termina studiile.”
PREFERINȚE
– „Care sunt principalele d-voastră preferințe?”
– „Să fac voiajuri în străinătate, însă bineînțeles după ce-mi voi cunoaște țara, care este foarte frumoasă.
Îmi plac cinematograful, teatrul, concertele, sporturile de iarnă, etc., dar nu sunt amatoare de dans.”
SCRIITORI FAVORIȚI
„În literatura românească – continuă d-șoara Cazaban – prefer pe Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu și pe spiritualul Topârceanu.
Din literatura străină prefer pe Stefan Zweig, Thomas Hardy și poeziile lui Baudelaire și Paul Verlaine.”
– „Ce artă preferi?”
„Muzica”, sună melodios răspunsul domnișoarei Cazaban. „Am dat examen la conservator și am fost primită în anul IV la pian. Armonia dulce a pianului este o desfătare supremă pentru mine și pentru că iubesc mult, poate voi pleca în străinătate și mă voi devota lui.”
– „Preferi muzica modernă sau compozițiile clasice?”
„Între aceste două genuri de muzică, cel clasic, intelectual și celălalt, modern ca un vârtej haotic, evident că-l prefer pe primul.”
DESPRE MODĂ
– „Ce părere aveți despre moda feminină?”
„Moda femeilor este ceva foarte variat și fiecare variație își are farmecul ei.
Prefer totuși rochiile-soie, pentru că amintesc timpurile nobileței dela curțile regale franceze.”
– „Ce vrei, domnule, sunt o romantică.
Și în sfârșit, pentru a încheia, ceva din viața de aci.”
„Copilăria mea a fost foarte plăcută și astăzi mi-aduc cu drag aminte de ea.”
Pendula din perete bătu patru lovituri răspicate. Ora 4. Oricând d-șoara Cazaban trebuia să plece la Conservatorul de muzică, pentru o oră de pian.
L. PAUL
Descoperă mai multe la FĂLTICENI ONLINE
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.