Home Cultură Mihail Sadoveanu – un titan într-un orășel

Mihail Sadoveanu – un titan într-un orășel

Pe data de 5 noiembrie 1880, la Pașcani, s-a născut Mihail Sadoveanu, povestitor, nuvelist, romancier.

by Rusu Lenuţa
0 comment

Cum a ajuns Sadoveanu să învețe la Fălticeni, este un lucru foarte interesant. Fiind absolvent al unei școli primare rurale la Pașcani, pentru a putea urma gimnaziul, tatăl său l-a reînscris în clasa a IV-a la Școala primară nr. 2 din Fălticeni, institutor fiindu-i Gheorghe Șoldănescu.

Omenosul dascăl Busuioc de la Pașcani a fost imortalizat în ,,Domnu Trandafir’’, scriitorul făcându-ne cunoștință cu un dascăl model și cu inima caldă, iubit de copii. De asemenea, dacă suntem curioși să citim ,,Anii de ucenicie’’, vom descoperi și vom înțelege ceea ce a trăit învățăcelul de atunci la școala din Fălticeni. Sadoveanu s-a înscris apoi la Gimnaziul ,,Alecu Donici’’, astăzi Colegiul Național ,,Nicu Gane’’, unde a fost coleg cu Ion Dragoslav și Eugen Lovinescu.

În sala de gimnastică a renumitului gimnaziu care a dat nume mari în cultura românească, Sadoveanu a fost sărbătorit cu pompă la împlinirea vârstei de 50 de ani, contemporanii recunoscându-i valoarea și talentul fără egal. Foarte interesantă este și povestea numelui scriitorului: familia sa avea rădăcini în localitatea Sadova, de aici Sadoveanu, adică cel din Sadova.

La Fălticeni Mihail Sadoveanu s-a căsătorit cu Ecaterina Bâlu, fiica gazdei sale, și au locuit în căsuța primită de aceasta ca zestre, între anii 1901-1903 și 1906-1909. În această căsuță prozatorul a scris opt cărți.

Cu toții cunoaștem însă ,,Casa din deal’’, devenită muzeu în anul 1987. Casa din deal a fost construită de prozator după planurile proprii în anul 1909, pe un teren cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. Aici marele Sadoveanu a scris mare parte din opera sa.

Fiind dotat cu simț practic, a urmat sfaturile fratelui său Vasile, inginer agronom, plantând pomi fructiferi și îngrijind albine. Acest mic paradis unde ierburile se legănau în vânt, iar greierii cântau armonios în nopțile frumoase de vară, îl regăsim sub numele de ,,grădina liniștii’’. Cu siguranță liniștea și frumusețea locului, pacea interioară pe care o simțea scriitorul în mijlocul naturii, l-au inspirat și i-au fost refugiu binefăcător.

Sadoveanu a fost o personalitate complexă, iubitor de oină, șah, dar mai ales un mare iubitor de natură. Mergea la vânătoare prin pădurile din apropiere, mergea la pescuit prin bălțile Șomuzului, ori la Nada Florilor. În mod deosebit se simțea atras de păduricea Buciumeni, atât de frumos descrisă în ,,Dumbrava minunată’’. Și astăzi mai există scorbura în care Lizuca și cățelul Patrocle s-au adăpostit peste noapte.

La Fălticeni avea legături strânse cu oamenii de cultură ai locului. S-a implicat în organizarea primului cenaclu literar la Fălticeni. Era bun tovarăș cu pictorul Aurel Băeșu care a și imortalizat frumoasa poartă de la casa din deal, pictura aceasta aflându-se la Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, muzeu reprezentativ pentru orașul nostru. Împreună cu folcloristul Artur Gorovei, Sadoveanu a deținut o moară unde, spre mirarea multora dintre noi, cei doi au amenajat o bibliotecă pentru țăranii care veneau la măcinat. Ca un gospodar adevărat, primea colindătorii și-i omenea pe fiecare, după obicei.

La Fălticeni, Sadoveanu a avut parte și de necazuri, ca orice om pe acest pământ: i-a murit unul dintre copii, Bogdan, care a fost înmormântat la cimitirul Oprișeni; alt fiu, Mihu,     i-a murit pe front, în al Doilea Război Mondial; un cumnat de-al său, Gheorghe Bâlu, s-a înecat în Iazul Călugărului, în partea stângă cum se merge spre Suceava.

Venit la Fălticeni în clasa a IV-a, Sadoveanu se mută la Iași la vârsta de 38 de ani (1918), cu nostalgie în suflet. Implicat în viața culturală a Iașului, a Bucureștiului, ca director de teatru, propus de Haret ca inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare, membru al Academiei Române, președintele Uniunii Scriitorilor din România, implicat în viața politică, mergând chiar și pe front cu gradul de sublocotenent, Sadoveanu revine destul de rar la Fălticeni, cu ocazia unor șezători literare, își vizitează de fiecare dată casa dragă (în anii 1920, 1930). Sadoveanu vizitează pentru ultima dată orașul nostru în anul 1960, se uită roată, spre munții albaștri, spre cerul cu cocostârci, lăcrimează și parcă își ia rămas bun de la cele dragi sufletului.

În semn de prețuire și de neuitare a celui care practic aici a crescut, aici a scris un mare număr de cărți în Grădina liniștii, fălticenenii i-au adus un omagiu prin botezul unei străzi cu numele său: strada Mihail Sadoveanu. Există și o școală ce-i poartă numele, Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu’’ Fălticeni, Școala nr. 3, cum spunem noi.

Un alt titan, Ion Irimescu, i-a înălțat o statuie. Statuia lui Mihail Sadoveanu din piața Adormirea a fost turnată în bronz de Ion Irimescu prin topirea statuii lui Stalin, în urma aprobării lui Ceaușescu.

Însuși debutul său literar, din anii adolescenței, se concretizează cu scrierea ,,Domnișoara M. Din Fălticeni’’, semnată ,,Mihai din Pașcani. Iată cum, asupra unui orășel de provincie numit Fălticeni, Dumnezeu a presărat atâta har, talent, înțelepciune și spiritualitate.

You may also like

Fălticeni Online

Știri locale, regionale și naționale. Evenimente culturale și sportive. Foto și video reportaje.

Rulează videoul

Ultimele postări

@2022 – All Right Reserved. Fălticeni Online

%d blogeri au apreciat:
98450705