Home Cultură Reînviind un segment de timp la Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni

Reînviind un segment de timp la Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni

by A.S.
0 comment

În urmă cu 50 de ani, la 16 iunie 1972, creuzetul fălticenean a trăit un moment de împlinire și apogeu prin inaugurarea unei instituții culturale de mare strălucire și anvergură. Anii anteriori evenimentului au fost ani de mare și neobosită activitate și efervescență. Ani dinamici cu eforturi aproape sisifice. Planuri gândite, reluate și multiplicate. Corespondență și deplasări prin diverse localități, în special în capitală, pentru a aduna documente, materiale de arhivă, donații, toate grăitoare pentru a contura istoria culturii locale prin elemente identitare. Activitate migăloasă și de lungă durată cu izbânzi și eșecuri, cu reluări de trasee, cu satisfacția de a colecționa mărturii importante ce s-ar fi pierdut în timp.

Neobosit a fost în acei ani iscusitul truditor Eugen Dimitriu care cu abnegație și implicare sufletească deosebită a adunat și a organizat marea comoară. Un mare visător și făptuitor. Retrăiesc timpul și-mi amintesc bucuria aproape copilărească a colecționarului care făcea zilnic fișe ale zestrei adunate, pe care a organizat-o și a administrat-o cu cerbicie ca un adevărat senior, prezentând-o vizitatorilor ca un muzeograf pursânge.

Acum, după 50 de ani, revăzându-l prin lentilele timpului, scribul și-ar destăinui prima și marea lui iubire: Galeria. Sau, în esență, spațiul magic al unui muzeu conceput altfel decât de omul muzeu − Vasile Ciurea. Siajul Galeriei ce face parte din toposul sacru oglindit la Nada Florilor, reprezintă o întoarcere în timp bine dozată în demultul Bașoteștilor, Mileștilor, Istrătenilor, și Găneștilor înspre lumina așezării temeinicite a unei capitale de județ cu tipografii, ziare și renumita revistă de folclor, Șezătoarea, cu randament urbanistic și scriptural. Reminder pentru sfârșit de secol 18, cu popas în secolele următoare. Reper important în timpul și spațiul românesc. Timp retrăit și clădit pe elemente identitare.

În casa donată cu noblețe de frații Horia și Vasile Lovinescu, s-a temeinicit o măreață citadelă spirituală urmată de suita celorlalte edificii: Muzeul Ion Irimescu, Casa Sadoveanu, Muzeul Apelor, eduficiul sportiv modern de la Împărăția apelor. Schimbări și preschimbări benefice. Spiritus loci. Exprimare a sufletului comunității fălticenene. Arhivă sentimentală și nu numai, a acestui spațiu efervescent. Și în același timp, dar făcut obștii, promovând identitatea fălticeneană.

La cei 50 de ani, rămâne să reluăm pulsul culturii fălticenene. Sunt necesari pași mai mulți și mai asumați. Galeria nu rămâne doar o neprețuită instituție culturală frecventată de cei vârsnici, ci un izvor de cunoaștere pentru nativii digitali.

În senioritatea sa, Galeria aduce un neprețuit supliment de cultură, o lumină lăuntrică ce ne cere curajul de a o menține și de a deveni, cu iscusită trudă, un spațiu cultural reprezentativ în vecinătatea Sucevei.

La aniversar ceas de taină, facem cuvenitele urări. Să nu-i uităm la masa umbrelor pe iscusiții ctitori, Eugen Dimitriu și Magda Butnaru, Adrian Cocârță și Dan Baldazar, cu energiile și implicarea începuturilor.

Ilustrăm cu aprecieri din Cartea de onoare a Galeriei oamenilor de seamă din Fălticeni.

”Răscolit de amintiri, după o instructivă călătorie în spiritualitatea Fălticenilor, îmi promit să revin. Muzeul constituie, pe plan cultural, o admirabilă reușită.”

 Prof. univ. dr. docent Constantin Ciopraga cu familia, 11 sept 1972                          

”Un memento despre cele făptuite aici de oameni de o surprinzătoare puritate și noblețe”

Grigore Ilisei, 23 iunie 1972

”Cu vie admirație pentru acest atât de frumos și citat muzeu, pentru viața culturală a Fălticeniului și pentru cultura românească.”

Ion Irimescu 17 X 72

”Prin această magistrală realizare s-a împlinit un deziderat ce dăinuie de mult timp. Chintesența spiritualității fălticenene este la dispoziția fiecărui vizitator interesat de viața artistică și culturală a unui loc în care nu s-a întâmplat nimic.

 Studentă Acrâșmăriței Viorica, 11 septembrie 1972

”Mă regăsesc în casa copilăriei cu atâta emoție, încât restul e tăcere

Horia Lovinescu, 1973

”Cu adâncă emoție și încântare am pășit aici unde atâtea umbre grăiesc inimii mele. M-am simțit ca acasă, am trăit clipe vechi, parcă n-ași mai pleca de aici”

Profira Sadoveanu, 4 iunie 1987

”Reînnoiesc emoțiile primei tinereți văzând locurile acestea cu rezonanțe romantice…”

Margareta Ciopraga, Magda Ciopraga, Constantin Ciopraga, Al. Husar, 5 iulie 1981

”Impresionat de acest muzeu al Lovineștilor și, în genere, de a oamenilor de carte din Fălticeni. Cum de au dat aceste locuri atâția oameni mari? Binecuvântate, oricum, locuri. Felicit pe organizatori. Râvna, abnegația lor, merită a fi stimată”.

Eugen Simion 16 iulie/ 93

”Ce poate spune despre un muzeu cineva care-și revede copilăria oglindindu-se în el… Dar mai ales că tata parcă îl prevedea prin testament lăsându-i manuscrisele care de acum înainte vor sosi și mai numeroase…”

Monica Lovinescu, 16 septembrie 1998

”Vin pentru prima oară la Fălticeni și vecinătatea cu Eugen Lovinescu și Anton Holban… fac pentru mine o vatră a memoriei”

Virgil Ierunca, 16 sept. 1998

”Eu însumi plec de aici cu amprenta acestei energii spirituale care emană din fiecare exponat și mai ales din sufletul casei. Am o idee: de ce s-au perindat acești oameni excepționali… pare să mi se lumineze, dar nu spun nimic.”

Matei Vișniec, 24.08/ 22

Semicentenarul urează în viitorime un Centenar glorios Galeriei oamenilor de seamă din Fălticeni.

                                                                                                                                      Mioara Gafencu

You may also like

Fălticeni Online

Știri locale, regionale și naționale. Evenimente culturale și sportive. Foto și video reportaje.

Proiect editorial personal şi independent.

Rulează videoul

Ultimele postări

@2022 – All Right Reserved. Fălticeni Online

%d blogeri au apreciat:
98450705