Un nou standard juridic pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit un nou cadru juridic privind infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Simpla prezență a unei astfel de substanțe în organism nu este suficientă pentru reținerea faptei penale. Astfel, pentru a fi sancționată, trebuie demonstrată și afectarea reală a capacitatea de a conduce.

Hotărârea ICCJ vine ca răspuns la o dilemă juridică ridicată de Curtea de Apel Brașov, care a analizat un caz în care un inculpat a fost depistat cu urme de benzoilecgonină, un metabolit al cocainei, în probele biologice. Cu toate acestea, examenul clinic nu a indicat afectarea capacitatății de a conduce. Ministerul Public a susținut că orice detectare de substanțe interzise ar trebui să fie suficientă pentru tragerea la răspundere penală, indiferent de impactul real asupra conduitei la volan. ICCJ a tranșat disputa, stabilind că trebuie demonstrată atât prezența substanței, cât și efectele sale asupra comportamentului conducătorului auto.

Această decizie este obligatorie pentru instanțele din România începând cu 28 ianuarie 2025. Ea schimbă fundamental modul în care se vor desfășura anchetele și procesele penale legate de conducerea sub influența drogurilor, impunând expertize clare privind influența efectivă a substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce. Aceasta este o abordare aliniată cu normele europene și internaționale, care pun accent pe evaluarea concretă a aptitudinii de a conduce, nu doar pe existența unor urme de substanțe în organism.

Decizia ICCJ aduce o interpretare mai nuanțată și mai echilibrată a legislației rutiere, evitând posibilele abuzuri și sancțiuni excesive împotriva conducătorilor auto care nu sunt, de fapt, afectați de consumul unor substanțe psihoactive. Totodată, clarifică obligațiile procurorilor și ale instanțelor de a demonstra concret impactul unei substanțe asupra comportamentului la volan, consolidând principiile fundamentale ale dreptului penal.