Consumul de substanțe interzise la adolescenți: cum reacționează părinții?

O discuție despre consumul de substanțe interzise, emoțiile adolescenților și rolul familiei a avut loc la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni. Întâlnirea a pus în prim-plan o întrebare dificilă pentru mulți părinți: cum îți ajuți copilul atunci când te temi că ar putea consuma droguri?

Subiectul a fost abordat miercuri, 14 octombrie 2026, în cadrul lectoratului cu părinții elevilor claselor a IX-a și a X-a de la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni. Tema întâlnirii a fost „Cum abordăm consumul de substanțe interzise în relația cu adolescenții?”.

Activitatea a fost coordonată de prof. Luminița Corbu, director adjunct, alături de prof. Dana Pavel, consilier educativ, prof. Luiza Nica, consilier școlar, și prof. Ioan Caulea.

Evenimentul a fost susținut de Rotary Club Suceava Cetate, în parteneriat cu Rotary Club Fălticeni. Președinții celor două cluburi, Ana Anghel și Bogdan Irimia, au fost prezenți la întâlnirea cu părinții elevilor de la Colegiul Național „Nicu Gane”.

Adolescența, o perioadă a emoțiilor și a presiunii grupului

Facilitatorul întâlnirii a fost Anca Nicoară, asistent social și șef serviciu în cadrul Serviciului de Probațiune Suceava – Direcția Națională de Probațiune, Ministerul Justiției. Ea a abordat, din perspectiva experienței sale profesionale, aspecte esențiale privind prevenirea consumului de substanțe interzise și gestionarea relației dintre părinți și adolescenți în astfel de situații.

Adolescența vine cu nevoia de independență, dorința de acceptare, curiozitate și uneori dificultatea de a gestiona emoții intense. Presiunea grupului, teama de respingere, stresul școlar sau problemele personale pot influența deciziile tinerilor. Aceste experiențe nu înseamnă automat consum de substanțe, dar fac importantă prezența unor adulți care ascultă și oferă sprijin.

Pentru părinți, provocarea este să păstreze un echilibru între limitele necesare și respectul față de nevoia adolescentului de a fi ascultat.

Ce faci când bănuiești că adolescentul consumă?

Prima reacție poate fi furia, frica, dezamăgirea sau sentimentul de vinovăție. Unii părinți tind să acuze, să amenințe ori să impună imediat pedepse. Alții evită subiectul, sperând că problema va dispărea.

O abordare mai utilă este o discuție într-un moment calm, pornind de la ceea ce ai observat și de la îngrijorarea pentru siguranța copilului. Întrebările deschise, ascultarea fără umilire și evitarea etichetelor pot face mai ușoară continuarea dialogului. A asculta nu înseamnă a aproba consumul: părintele poate stabili limite ferme, explicând clar riscurile și consecințele.

Specialiștii recomandă conversații repetate, adaptate vârstei, nu doar o singură discuție purtată după apariția unei probleme.

Cum îl poți ajuta fără să pierzi legătura cu el?

Schimbările de comportament, izolarea, conflictele repetate sau scăderea rezultatelor școlare pot indica faptul că adolescentul trece printr-o perioadă dificilă, dar nu dovedesc singure consumul de droguri. În locul concluziilor pripite, părinții pot cere sprijinul consilierului școlar, medicului de familie sau unui specialist în sănătate mintală și adicții.

Dacă există indicii concrete de consum, este importantă evaluarea de specialitate. Într-o situație de intoxicație severă, pierdere a cunoștinței sau dificultăți de respirație, trebuie apelat imediat 112.

Prevenirea începe înainte ca o problemă să devină evidentă: prin discuții sincere, reguli clare și disponibilitatea părintelui de a rămâne aproape chiar și atunci când adolescentul face alegeri riscante. A cere ajutor nu este un semn de eșec al familiei, ci un pas spre protejarea copilului.