,,Știu că unde nu e moarte, nu e nici iubire – și totuși, Te rog: oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea. ”- afirma, în ruga sa literară, inegalabilul poet și filosof Lucian Blaga, în încercarea de a defini efemeritatea umană.
Astăzi, cu profundă tristeţe, plângem pierderea și trecerea în neființă a profesorului de înaltă ținută morală, civică, profesională, cadru didactic exemplar și om de cultură implicat în viața comunității locale – Ovidiu Homescu, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, născut la data de 21 februarie 1928, licențiat al Facultății de Filologie din cadrul uneia din cele mai mari și prestigioase facultăţi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj.
Din clepsidra experiențelor profesionale, în scurta provocare a vremii și a vremurilor Domnul Profesor a scris și a trăit o poveste cu armonie și valori adevărate în frumoasa lui familie, a avut șansa să așeze lumini călăuzitoare în forme, conținuturi și nuanțe care au contribuit la creșterea prestigiului comunității noastre școlare, a demonstrat acea forță a cunoașterii în diverse ipostaze profesionale: profesor, inspector școlar, director dar mai ales OM. A fost sculptorul multor destine de succes, le-a dat sens și le-a înlesnit zborul spre împlinire.
Un OM și PROFESOR care timp de o viață a avut dăruirea și priceperea de a îndruma elevi, care au devenit nume reprezentative în toate domeniile, oameni de elită care reprezintă cu cinste școala noastră, un OM care a pus baze într-un timp de ezitări, îndoieli și adversități ideologice, care a încurajat proiecte și visuri pentru profesori și elevi. Cei de pe bănci, dar și colegii de Cancelarie au descoperit lumea sa mirifică, plină de inspirație, lume care ne-a marcat viitorul și viziunea.
Datorăm un omagiu curajului, dedicației și sacrificiului celui care și-a investit efortul și credința profesională pentru a inspira imaginația și motivația noilor generații!
În viață, esențiali sunt cei care contribuie la formarea ta ca om, cei ce te îndrumă și îți oferă, pe lângă cunoştințele de bază, libertatea de a vrea să gândești și să îți asumi consecințele acestei libertăți, iar Domnul Profesor Ovidiu Homescu prin omenia, bunătatea și calmul din care a dat tuturor cu prisosință ne lasă astăzi foarte săraci. Foștii și actualii profesori, întregul colectiv didactic și nedidactic, direcțiunea colegiului, miile de elevi care îl păstrează în memorie declară că au mai pierdut un părinte, pe unul dintre cei mai emblematici DASCĂLI ai Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu”.
Sincerele noastre condoleanțe familiei!
Rămas bun, drag coleg și Dumnezeu să te odihnească în pace!
Zbor lin spre Lumină, Domnule Profesor!
1 comment
Mi-a rămas în vie amintire imaginea sa, ca profesor diriginte și de limbă română in anii de liceu, promotia 1965 de la fosta Școală Medie Mixtă nr. 2 din Fălticeni. Un om excepțional care mi-a marcat viața și conduita pentru tot restul vieții. Sunt foarte mulțumit și onorat că am avut asemnea model de viață, de onestitate și creativitate. Dumnezeu săl-ierte și să-i lumineze calea veșniciei. Noi, fostii elevi, nu te vom uita, povestind urmașilor noștri despre dvs., domnule diriginte!
Comments are closed.