Ședința din luna decembrie a Cenaclului literar ,,Nicolae Labiș’’ Fălticeni a fost deschisă de către profesoara Georgiana Gabor, cea care a readus în atenția tuturor biografia poetului, patronul condeielor din orașul nostru drag: ,,Labiș nu a murit. El este viu prin opera sa. Gândiți-vă: să-i ai ca profesori pe Mihail Sadoveanu, pe Tudor Vianu, nu e de ici-colo!’’ În încheiere, dumneaei a îndemnat pe tineri să-și facă o pasiune din citit: ,,Citiți, citiți mult, bibliotecile vă așteaptă! Citiți autorii clasici, citiți autorii români, citiți poezie, cât și proză!’’
Despre Labiș a vorbit și Constantin Befu, ,,modest căutător de neînțelesuri în cuvinte’’, cum el însuși se caracterizează, subliniind faptul că Nicolae Labiș înseamnă tinerețe, el nu și-l poate îmagina pe Labiș bătrân. Poezia autorului de la Mălini mereu l-a impresionat, de aceea, ,,Trebuie să mă închin în fața lui Labiș.’’
Constantin Befu vine cu propunerea ca Cenaclul de la Fălticeni să-și aleagă un imn, o poezie scrisă de Labiș, cu care să se deschidă fiecare ședință lunară. Alte persoane consideră că imnul, uniforma, nu ne mai reprezintă și că vin din comunism. În încheierea cuvântului, Constantin Befu vorbește despre viitoarea sa carte, ,,Povești din Țara lui Șomuz’’, adică povești de pe Șomuzul Mare și Șomuzul Mic.
Vasile Moroșanu, Sile, cum îi spun prietenii, citește una din prozele sale scurte, o proză în care întâlnim haiduci, Coroi fiind cel mai vestit în vremea sa, atmosfera ducându-ne într-o lume de mister, cu personaje fantastice.
Ana Maria Murariu, studentă în anul II la Facultatea de Litere din Iași, felicită pe toate elevele de la Colegiul ,,Mihai Băcescu’’ și de la Clubul Copiilor Fălticeni care au recitat din opera lui Labiș, apoi lecturează câteva poezii pe care le și semnează dealtfel, dând naștere unor discuții pline de miez datorită imaginilor pesimiste din care nu lipsesc cuvintele ,,moarte, sinucidere, sânge’’: ,,Inima ta a trecut prin atâtea războaie, mami/ lupte corp la corp între rațiune și iubire/ să pleci sau să nu pleci asta-i întrebarea.’’
Profesorul Constantin Bulboacă, președintele cenaclului, apreciază că Ana Maria Murariu scrie o poezie lăuntrică și că ,,zicerea ei curge, are un firesc. Este un protest al autoarei, tânăra jonglează cu imaginile și cu siguranță în timp va găsi și alte culori.’’ Cristina Bărăscu apreciază profunzimea versurilor, trăirile dureroase, adânci, nelăsându-ne indiferenți. Gabriel Todică concluzionează că ,,Nu poți vedea lumina, dacă nu ai trecut prin întuneric.’’
Managerul Muzeului ,,Ion Irimescu’’ din Fălticeni, locul unde se desfășoară lunar întâlnirile iubitorilor de poezie și proză, pr. Teodor Brădățanu, felicită inițiativa de a se înființa un cenaclu la Fălticeni, felicită ceea ce se întâmplă în acest cenaclu care, nu numai că adună laolaltă creatori, ci și recitatori talentați și consumatori de literatură.
