Am rămas pe gânduri citind despre faptul că la Fălticeni, în decursul unui veac au funcționat aproximativ 10 tiparnițe. Este un lucru demn de luat în seamă ca, într-un oraș să existe o tipografie. Aceasta se întâmplă cu predilecție în orașele mari. Dar, iată că la Fălticeni, un orășel de provincie, s-au publicat cărți, reviste, ziare, iubitorii și creatorii de carte fiind atrași de aceste meleaguri parcă asemenea fluturilor de noapte atrași de lumină.
Amintim numele câtorva tiparnițe care s-au remarcat la Fălticeni: tipografia Cultura, tipografia C. Popovici, tipografia M. Saidman, tipografia Bendit, tipografia Munca etc. Cu siguranță că semințele activității culturale nu au căzut pe un teren arid la Fălticeni, ci s-au manifestat într-un cadru propice: șezători literare, serate muzicale, baluri în holurile primăriei, reprezentații teatrale, expoziții de pictură.
De șezătorile literare se leagă nume ca George Topârceanu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Artur Gorovei, Ionel Teodoreanu și mulți, mulți alții. Titani ca Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiș, Ion Creangă, Ion Dragoslav, Eugen Lovinescu, Grigore Ilisei și-au legat pe vecie numele de cel al târgului Fălticeni.
A fost un noroc pentru Fălticeni, dacă pot spune așa, ca să vină în orașul nostru, din zona Bârladului, institutorul George Tutoveanu. Locuind cu chirie în casa Tincăi Stratilescu de pe Strada Română, George Tutoveanu, poet cu talent recunoscut, a înființat în această casă primul cenaclu literar de la Fălticeni. Cenaclul literar de la Fălticeni a fost frecventat de Mihail Sadoveanu, Artur Gorovei, Nicolae Beldiceanu, Nicolae Vulovici, Dionisie Zăhărescu, Gheorghe (Iorgu) Șoldănescu, cel despre care Artur Gorovei spunea că este primul poet al Fălticeniului.
,,Datorăm lui A. G. Stino un articol intitulat Un cenaclu mititel, care aduce prețioase mărturii din acea perioadă: Artur Gorovei se arăta dimineața înaintea ferestrei poetului (Tutoveanu), îi bătea cu coada biciului și-i da de știre, plecând apoi în trăsurică la plimbare, pe tot șesul Moldovei departe, pân-pe la Cornu-Luncii, tăinuind de câte-n lună și-n stele… Numele poetului bârlădean se leagă de Fălticeni și prin titlul de membru al Societății Cultura, înființată la 22 decembrie 1902.’’[1]
Germanistul Virgil Tempeanu a făcut pentru Fălticeni ceea ce alții nu fac într-o viață, ca pedagog, poet, publicist, traducător, autor de manuale, membru al Societății Scriitorilor Români, pe legitimația sa regăsindu-se semnătura lui Liviu Rebreanu. Unul din marile și nenumăratele merite ale lui Virgil Tempeanu este acela al înființării la Fălticeni a Societății ,,Prietenii culturii’’.
Se cuvine a trece în revistă câteva din publicațiile care au apărut la Fălticeni. Virgil Tempeanu a fost directorul ziarului ,,Săptămâna’’, ziar care îi ținea la curent cu tot ceea ce se întâmpla în zonă pe locuitorii orașului. În 1882 Petru Gorovei (tatăl folcloristului Artur Gorovei) a întemeiat ,,Gazeta de Folticeni’’, iar Neculai Stoleru a inițiat apariția publicației ,,Vestitorul satelor’’ în localitatea Baia. Casa lui Constantin Cardaș a fost transformată în redacția publicației școlare ,,Tribuna învățătorilor fălticeneni’’ care dezvolta subiecte de interes pentru dascălii vremii. Ziarul ,,Alarma Moldovei’’ (1888-1889) a lui Vasile Savel, cât și ,,Respectul Legei’’ aveau cititori fideli și constanți.
De mare popularitate s-a bucurat revista ,,Înmuguriri’’ (1932-1940) care a văzut lumina tiparului în casa publicistului Havriș, cu susținerea lui Virgil Tempeanu. În paginile revistei au apărut interviuri cu personalități din diferite ramuri sociale: Eugen Lovinescu, Artur Gorovei ș.a.m.d., cât și materiale despre viața și activitatea lui Ion Dragoslav și Leon Băncilă. În sediul Administrației financiare a funcționat ziarul ,,Orizont financiar’’ (1936). Anul 1902 este important pentru cultura care înflorea la Fălticeni, deoarece într-una din sălile de la primărie își desfășura activitatea Societatea ,,Cultura’’, societate în care se implicau activ 226 de membri, printre care și I. Rossignon, N. Stamati, Artur Gorovei, G. Tutoveanu, D. Zăhărescu, Mihail Sadoveanu etc.
La Fălticeni s-au manifestat plenar muzica, teatrul, pictura. La Fălticeni s-au născut, au învățat, ori au locuit oameni de cultură care și-au pus amprenta asupra vieții noastre spirituale. La Fălticeni s-a scris mult, s-a scris bine și cu folos. La Fălticeni încă se nasc talente literare care promit. Este îmbucurător faptul că în anul 2022 de la Hristos încă se consumă literatură, și chiar o literatură de calitate.
[1] Eugen Dimitriu, Orașul muzelor, Ed. ,,Bucovina istorică’’, Suceava, 2002, p. 150.