LOGIN
Home Cultură Teatrul la Fălticeni

Teatrul la Fălticeni

by Rusu Lenuţa
0 comment

Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret FITT Birlic 2022 a fost organizat de Asociația Fălticeni Cultural și a adus în scenă actori mari, tineri talentați, așa încât publicul să mediteze vizionând drame, ori să râdă copios în timpul comediilor.

La Fălticeni nu este întâmplătoare organizarea unui festival de teatru de asemenea anvergură, deoarece aici s-a născut arta dramatică națională, grație actorului Matei Millo de la Spătărești, întemeietorul teatrului românesc.

Deslușind tainele artei dramatice prin studii la Paris, Matei Millo a ajuns Director al Teatrului Național din București între anii 1855-1866.[1] El s-a bucurat de vizita la Spătărești a unor personalități ale culturii naționale, cum ar fi Vasile Alecsandri ori Nicolae Iorga.

De asemenea, a colaborat cu scriitorul Nicolae Istrati de la Rotopănești, cel care a înființat o trupă de teatru în satul său (1860). Trupa de teatru de la Rotopănești a lui Istrati oferea publicului din Fălticeni spectacole de teatru pe o scenă amplasată în zona Policlinicii de astăzi, iar actorul Millo interpreta rolurile principale.

Matei Millo a scris și piese de teatru, cea mai cunoscută fiind ,,Baba Hârca’’. Conacul actorului de la Spătărești se afla pe deal în partea stângă a drumului național, dar din păcate a fost demolat, deși ar fi putut ca astăzi să fie un muzeu care să atragă mulți vizitatori.

Pentru că am pomenit de Alecsandri, țin să împărtășesc cu dumneavoastră faptul că protagoniștii comediei ,,Coana Chirița’’ au existat cu adevărat. Chirița a fost de fapt boieroaica Anastasia Greceanu, iar ea l-a refuzat pe cunoscutul poet și dramaturg când acesta a cerut mâna fiicei sale. Satirizatul ,,Guluță’’ este Georges, fiul Anastasiei. Poetul de la Mircești și-a răzbunat astfel refuzul, ironizând întreaga familie prin piesa de teatru pe care a scris-o. După ce și-a vândut casa familiei Lovinescu, pe strada Sucevei, Anastasia Greceanu s-a mutat la conacul de pe moșia de la Valea Glodului.

Liceul ,,Nicu Gane’’ din Fălticeni a dat nume mari în domeniul culturii și științei românești. Unul din aceste nume este Grigore Vasiliu (Birlic). George Stino, directorul Liceului ,,Nicu Gane’’, îl roagă pe Alexandru Marinescu să înființeze o trupă de teatru a gimnaziului (1924).

Din trupa de teatru instruită de Marinescu făceau parte elevii Grigore Vasiliu Birlic, Ion Irimescu, Jules Cazaban, Ghe. Cazaban, Petru Jitaru, prima lor piesă pusă în scenă fiind ,,Doi sergenți.” Au avut mare succes pe scenele din Bucovina, publicul crezând că sunt studenți la teatru, nu elevi de liceu. În sala liceului s-au derulat spectacole de teatru puse în scenă de Agatha Bârsescu de la Iași, elevele ei stârnind ropote de aplauze.

Încă din timpul școlii Birlic s-a remarcat ca un mare talent, deși îi necăjea pe profesori prin năzbâtiile pe care le făcea în timpul orelor, stârnind hohote de râs în rândul elevilor și primindu-și porecla de ,,șăcătură’’ din partea directorului Stino. Actorul de comedie Grigore Vasiliu, cel care și-a transformat porecla Birlic în renume, s-a născut la Fălticeni, județul Baia în data de 24 ianuarie 1905 și a murit în anul 1970, fiind înmormântat în cimitirul Bellu. Tatăl său, mic negustor, a considerat că actoria nu este o meserie serioasă, așa că Birlic s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuți unde, pentru a-și îmbunătăți veniturile, a jucat teatru ca figurant, dar datorită talentului său, mai apoi a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cernăuți. A jucat multe roluri în piese de teatru și în filme, primind distincția de Artist al poporului.

Pe Ulița Rădășenilor (azi strada Ion Creangă) s-a născut actorul Jules Cazaban, cu numele de botez Vasile. La Fălticeni își petrecea an de an verile regizorul de teatru Ion Olteanu, regizor artistic la Teatrul Nottara din București, la Teatrul Municipal din București, cât și la Teatrul Național din Cluj. Iată alte exemple concludente ale manifestării artei dramatice la Fălticeni.

Și astăzi ne amuzăm privindu-l pe youtube pe Birlic al nostru în ,,Vizită’’, ,,Bubico’’ sau ,,Titanic Vals’’. Și astăzi ne putem bucura de tot ceea ce ne-a dat Fălticeniul de-a lungul anilor.


[1] Eugen Dimitriu, Orașul muzelor, Ed. ,,Bucovina istorică’’, Suceava, 2002, p. 190.

De curând, la Fălticeni ne-am putut bucura de o săptămână dedicată teatrului.

Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret FITT Birlic 2022 a fost organizat de Asociația Fălticeni Cultural și a adus în scenă actori mari, tineri talentați, așa încât publicul să mediteze vizionând drame, ori să râdă copios în timpul comediilor.

La Fălticeni nu este întâmplătoare organizarea unui festival de teatru de asemenea anvergură, deoarece aici s-a născut arta dramatică națională, grație actorului Matei Millo de la Spătărești, întemeietorul teatrului românesc.

Deslușind tainele artei dramatice prin studii la Paris, Matei Millo a ajuns Director al Teatrului Național din București între anii 1855-1866.[1] El s-a bucurat de vizita la Spătărești a unor personalități ale culturii naționale, cum ar fi Vasile Alecsandri ori Nicolae Iorga.

De asemenea, a colaborat cu scriitorul Nicolae Istrati de la Rotopănești, cel care a înființat o trupă de teatru în satul său (1860). Trupa de teatru de la Rotopănești a lui Istrati oferea publicului din Fălticeni spectacole de teatru pe o scenă amplasată în zona Policlinicii de astăzi, iar actorul Millo interpreta rolurile principale.

Matei Millo a scris și piese de teatru, cea mai cunoscută fiind ,,Baba Hârca’’. Conacul actorului de la Spătărești se afla pe deal în partea stângă a drumului național, dar din păcate a fost demolat, deși ar fi putut ca astăzi să fie un muzeu care să atragă mulți vizitatori.

Pentru că am pomenit de Alecsandri, țin să împărtășesc cu dumneavoastră faptul că protagoniștii comediei ,,Coana Chirița’’ au existat cu adevărat. Chirița a fost de fapt boieroaica Anastasia Greceanu, iar ea l-a refuzat pe cunoscutul poet și dramaturg când acesta a cerut mâna fiicei sale. Satirizatul ,,Guluță’’ este Georges, fiul Anastasiei. Poetul de la Mircești și-a răzbunat astfel refuzul, ironizând întreaga familie prin piesa de teatru pe care a scris-o. După ce și-a vândut casa familiei Lovinescu, pe strada Sucevei, Anastasia Greceanu s-a mutat la conacul de pe moșia de la Valea Glodului.

Liceul ,,Nicu Gane’’ din Fălticeni a dat nume mari în domeniul culturii și științei românești. Unul din aceste nume este Grigore Vasiliu (Birlic). George Stino, directorul Liceului ,,Nicu Gane’’, îl roagă pe Alexandru Marinescu să înființeze o trupă de teatru a gimnaziului (1924).

Din trupa de teatru instruită de Marinescu făceau parte elevii Grigore Vasiliu Birlic, Ion Irimescu, Jules Cazaban, Ghe. Cazaban, Petru Jitaru, prima lor piesă pusă în scenă fiind ,,Doi sergenți.” Au avut mare succes pe scenele din Bucovina, publicul crezând că sunt studenți la teatru, nu elevi de liceu. În sala liceului s-au derulat spectacole de teatru puse în scenă de Agatha Bârsescu de la Iași, elevele ei stârnind ropote de aplauze.

Încă din timpul școlii Birlic s-a remarcat ca un mare talent, deși îi necăjea pe profesori prin năzbâtiile pe care le făcea în timpul orelor, stârnind hohote de râs în rândul elevilor și primindu-și porecla de ,,șăcătură’’ din partea directorului Stino. Actorul de comedie Grigore Vasiliu, cel care și-a transformat porecla Birlic în renume, s-a născut la Fălticeni, județul Baia în data de 24 ianuarie 1905 și a murit în anul 1970, fiind înmormântat în cimitirul Bellu. Tatăl său, mic negustor, a considerat că actoria nu este o meserie serioasă, așa că Birlic s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuți unde, pentru a-și îmbunătăți veniturile, a jucat teatru ca figurant, dar datorită talentului său, mai apoi a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cernăuți. A jucat multe roluri în piese de teatru și în filme, primind distincția de Artist al poporului.

Pe Ulița Rădășenilor (azi strada Ion Creangă) s-a născut actorul Jules Cazaban, cu numele de botez Vasile. La Fălticeni își petrecea an de an verile regizorul de teatru Ion Olteanu, regizor artistic la Teatrul Nottara din București, la Teatrul Municipal din București, cât și la Teatrul Național din Cluj. Iată alte exemple concludente ale manifestării artei dramatice la Fălticeni.

Și astăzi ne amuzăm privindu-l pe youtube pe Birlic al nostru în ,,Vizită’’, ,,Bubico’’ sau ,,Titanic Vals’’. Și astăzi ne putem bucura de tot ceea ce ne-a dat Fălticeniul de-a lungul anilor.


[1] Eugen Dimitriu, Orașul muzelor, Ed. ,,Bucovina istorică’’, Suceava, 2002, p. 190.

You may also like

Fălticeni Online

Știri locale, regionale și naționale. Evenimente culturale și sportive. Foto și video reportaje.

Rulează videoul

Ultimele postări

@2022 – All Right Reserved. Fălticeni Online