Printre personalitățile de mare prestigiu ale orașului Fălticeni se află la loc de cinste și numele academicianului Mihai Băcescu de la a cărui naștere, pe 28 martie 2023, se împlinesc 115 ani.
Aflarea tainelor naturii, în general, a mărilor și oceanelor, în special, a fost ispita vieții academicianului Mihai Băcescu. A fost atras de hidrobiologie, ştiința cercetării vieții apelor, dar mai cu seamă de oceanologie, știința vieții din oceane și mări, a studiat animalele marine și mediile în care trăiesc.
Între anii 1921 și 1922, urmează cursurile Liceului ”Nicu Gane” din Fălticeni, avându-l ca mentor pe profesorul Vasile Ciurea. În 1928 reușește, cu bursă, la Facultatea de Științele Naturii din Iași.
Șansele vieții l-au situat în preajma unor mentori care l-au înțeles și i-au apreciat pasiunea pentru cunoașterea mării. Dorul său de cercetări în hidrobiologie a fost cultivat de înaintașii săi, Ion Borcea, Grigore Antipa, Paul Bujor, Emil Racoviță, iar interesul și primele sale rezultate au fost apreciate de savanții francezi ( Louis Fage, Charles Perez, ș.a.).
Numele Mihai Băcescu este legat de școala românească de oceanologie biologică și ecologie marină, ale căror fondator este.
În 1939, la propunerea profesorului universitar Paul Bujor și cu recomandarea profesorului universitar Emil Racoviță, i se acordă o bursă de studii în Franța la stațiunile oceanografice Rascoff, Banyuls sur Mer, și la Muzeele de Istorie Naturală din Paris și Oceanografie din Monaco.
La insistențele savantului Grigore Antipa, în 1940 este numit șef de secție la Muzeul Național de Istorie Naturală din București, iar la 15 februarie 1946 devine director la această instituție, unde va lucra aproape până în ultima clipă a vieții.
În 1957 a fost distins cu premiul Emil Racoviță al Academiei Române,iar la 21 martie 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române.
În 1968 devine membru corespondent al Academiei ”Liguria” din Bologna ( Italia), iar la propunerea savantului francez Maurice Fontaine, în 1978 este distins cu medalia Prince Albert I-er de Monaco, conferit de statul francez, devenind și membru asociat al Muzeului de Istorie naturală din Paris și membru pe viață al comitetului de Perfecționare a Institutului Oceanografic din Paris.
Pentru meritele sale a primit invitații de a participa, pe cheltuiala gazdelor, la mai multe expediții oceanice: prima – cea din jgheabul Peru – Chile, pe nava ”Anton Brunn” a Institutului Oceanografic din Washington în 1965, a doua în Atlanticul tropical din dreptul coastei Mauritaniei, cu nava ”Thalassa” a institutului de pescuit maritim din Nantes, în 1971, a treia pe coasta de sud- est africană în Tanzania 1973 – 1974 – prima expediție românească, în afara țării, organizată și condusă chiar de academician, expediție încheiată cu importante colecții de animale necunoscute, aduse și cercetate în țară, și ultima expediție tot cu nava ”Thalassa” în nord –vestul Oceanului Indian, pentru a cerceta fauna bentală cuprinsă între Karaci-Bandar Abbas și golful Aden și Djibouti, în februarie 1977.
Ca muzeolog, eminentul om de știință a înțeles, a preluat, și a îmbunătățit ideile predecesorilor săi cu privire la rolul muzeelor în viața științifică și culturală.
În 1980 începe pregătirea de organizare și stabilirea tematicii înființării Muzeului de Științe Naturale din Fălticeni, iar pe 17 august 1982 are loc inaugurarea muzeului.
La 28 martie 1993, când împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a fost numit cetățean de onoare al orașului Fălticeni, iar Muzeul Apelor va primi numele ctitorului său Mihai Băcescu.
Maria Crăciun – şef birou, muzeograf Muzeul Apelor “Mihai Băcescu”
